Uriarte, Luis M. 1976. Poblaciones Nativas de la Amazonía Peruana. Amazonía Peruana 1(1). 9-58.
@article{152337,
address = {Lima},
author = {Luis M. Uriarte},
journal = {Amazonía Peruana},
number = {1},
pages = {9-58},
title = {Poblaciones Nativas de la Amazonía Peruana},
volume = {1},
year = {1976},
bestfn = {south_america\uriarte_amazonia-peruana1976_o.pdf},
besttxt = {ptxt\south_america\uriarte_amazonia-peruana1976.txt},
fn = {south_america\uriarte_amazonia-peruana1976_o.pdf, south_america\uriarte_amazonia-peruana1976.pdf},
hhtype = {overview;comparative},
inlg = {Spanish [spa]},
lgcode = {Achual, Aguaruna, Amahuaca = Amahuaca [amc], Amarakaeri [amr], Amuesha = Amuesha [ame], Andoa [anb], Arabela [arl], Arasaeri y Pukirieri, Balsafuertino, Bora, Cacataibo, Candoshi-Murato, Candoshi-Shapra, Ashaninka, Gran Pajonalino, Nomatiguenga, Capanahua, Capishto (Grillo), Cashibo, Cashinaua, Cocama, Cocamilla, Conibo, Culina, Chamicuro [ccc], Chaninanhua, Chayahuita, Esa'exa, Huambisa o Shuar, Iñapari, Iquito [iqu], Iskobakebu (Isconahua), Jeberino, Jivaro, Kisambaeri, Koto (Orejon), Machiguenga, Marinahua, Marubo, Mastanahua (Mastinahua) uncontacted group who speak a language intelligible to Sharanahua [mcd], Matses, Mayo-Pisagua = Pisabo [pig], Ocaina-Andoque, Omagua [omg], Piro y Piro-Manchineri, Quechua-Alama, Quechua-Inga, Quechua-Lamisto, Quichua-Canelo = Quichua-Northern Pastaza [qvz], Quichua-Maca, Quichua-Yumbo, Quichua-Santarrosino, Sapiteri = Huachipaeri [hug], Secoya-Angotere, Secoya-Pioje, Sharanahua, Shipibo, Ticuna, Toyoeri, Urarina, (Shimacu o Cimarrón), Wachipaeri, Witoto-Muinane = Nüpode Huitoto [hux], Witoto-Murui, Yagua, Yaminahua, Zaparo, Remo},
macro_area = {South America},
src = {fabreall2009ann, hh}
}
| Name in source | Glottolog languoid |
|---|---|
| Achual | |
| Aguaruna | |
| Amahuaca | |
| Amarakaeri | |
| Amuesha | |
| Andoa | |
| Arabela | |
| Arasaeri y Pukirieri | |
| Balsafuertino | |
| Bora | |
| Cacataibo | |
| Candoshi-Murato | |
| Candoshi-Shapra | |
| Ashaninka | |
| Gran Pajonalino | |
| Nomatiguenga | |
| Capanahua | |
| Capishto (Grillo) | |
| Cashibo | |
| Cashinaua | |
| Cocama | |
| Cocamilla | |
| Conibo | |
| Culina | |
| Chamicuro | |
| Chaninanhua | |
| Chayahuita | |
| Esa'exa | |
| Huambisa o Shuar | |
| Iñapari | |
| Iquito | |
| Iskobakebu (Isconahua) | |
| Jeberino | |
| Jivaro | |
| Kisambaeri | |
| Koto (Orejon) | |
| Machiguenga | |
| Marinahua | |
| Marubo | |
| Mastanahua (Mastinahua) uncontacted group who speak a language intelligible to Sharanahua | |
| Matses | |
| Mayo-Pisagua | |
| Ocaina-Andoque | |
| Omagua | |
| Piro y Piro-Manchineri | |
| Quechua-Alama | |
| Quechua-Inga | |
| Quechua-Lamisto | |
| Quichua-Canelo | |
| Quichua-Maca | |
| Quichua-Yumbo | |
| Quichua-Santarrosino | |
| Sapiteri | |
| Secoya-Angotere | |
| Secoya-Pioje | |
| Sharanahua | |
| Shipibo | |
| Ticuna | |
| Toyoeri | |
| Urarina | |
| (Shimacu o Cimarrón) | |
| Wachipaeri | |
| Witoto-Muinane | |
| Witoto-Murui | |
| Yagua | |
| Yaminahua | |
| Zaparo | |
| Remo |